Top greșeli la alegerea stabilizatorului (și cum le eviți)
Alegerea unui stabilizator „din ochi” duce la opriri, resetări și bani irosiți. În loc să te uiți doar la preț sau la „kW pe etichetă”, dimensionează pe baza VA/kVA, ține cont de vârfurile de pornire și alege tehnologia adaptată sarcinii. Mai jos sunt greșelile pe care le vedem cel mai des și pașii simpli ca să le eviți.
Greșeala #1: alegi „după kW”, nu după VA și profilul sarcinii
Puterea activă (W) nu spune toată povestea. Stabilizatorul „vede” VA (volți-amperi), adică tensiune × curent, fără a ignora defazajul. Sarcinile inductive (compresoare, pompe) au factor de putere (PF) mai mic, ceea ce înseamnă mai mulți VA pentru aceiași W.
Corecția e simplă: VA ≈ W / PF (dacă nu știi PF, folosește 0,8–0,85). Adaugă 20–30% marjă și verifică dacă există vârfuri de pornire.
Cum transformi W în VA corect
Adună W pentru echipamentele care vor funcționa simultan.
Împarte suma la 0,8–0,85 → obții VA realiști.
Adaugă 20–30% marjă. Dacă ai compresoare, mai adaugă rezervă pentru vârf.
Greșeala #2: ignori vârfurile de pornire la compresoare/pompe
Frigiderul, AC-ul sau hidroforul pot cere la start 3–7× curentul nominal pentru fracțiuni de secundă. Un stabilizator „la limită” va cădea exact atunci când ai mai mare nevoie de el.
Soluția: dacă protejezi compresoare, preferă servomotor (toleră bine vârfurile) și cere întârziere la reconectare 180–300 s pentru a evita repornirile în presiune.
Semne că stabilizatorul e subdimensionat
- Opriri la fiecare pornire de compresor;
- Miros de încălzit/„bâzâit” anormal în sarcină;
- Afișaje care „clipesc” sau declanșări UV/OV fără motiv.
Greșeala #3: alegi tehnologia greșită (servomotor vs. electronic)
„Cel mai rapid” nu e întotdeauna „cel mai potrivit”.
- Servomotor (AVR servo): reglaj continuu, robust la vârfuri și sarcini inductive; precis (±3–5%). Ușor mai lent, dar excelent în casă/atelier.
- Electronic/relee: rapid și compact, bun pentru IT/AV și birou; poate comuta în trepte (salturi mici, de obicei insesizabile).
- Ferorezonant: stabilitate și izolare, dar greu/costisitor; rar justificat acasă.
Când merită servomotorul, când electronicul
- Ai frigider/AC/pompe pe același circuit? → Servomotor.
- Protejezi PC/NAS/AV și vrei cutie mică? → Electronic.
- Rețea „rea” + echipamente critice? → ia în calcul UPS cu undă pură în plus.
Greșeala #4: treci cu vederea plaja de intrare și protecțiile
Un stabilizator „frumos” dar cu plajă 180–245 V e inutil într-un sat cu 165–255 V. Alege plajă ≥ 140–260 V (sau 120–280 V unde e grav).
Protecții minime: sub/supratensiune (UV/OV), suprasarcină, întârziere la reconectare, by-pass manual, afișaj clar. Pentru locuințe, SPD în tablou e obligatoriu – stabilizatorul nu descarcă fulgere.
Greșeala #5: montaj, cablare și ventilație neglijate
Montajul contează enorm. Prize subdimensionate, prelungitoare ieftine sau lipsa împământării generează probleme reale. Lângă un perete cald și plin de praf, orice electronica suferă.
Checklist de montaj corect
- priză cu împământare și RCD în tablou;
- SPD în amonte;
- by-pass pe soluțiile de tablou;
- cabluri și fișe la curentul nominal;
- spațiu de ventilație în jur (câțiva cm);
- setare întârziere la compresoare 180–300 s.
„Dimensionează la nevoia reală (VA), adaugă 20–30% marjă, alege tehnologia potrivită și montează cu protecțiile corecte. Așa eviți 90% din probleme.”
Lista scurtă de achiziție (fără greș)
Consum simultan (W) → convertești în VA (W/0,8).
Marjă 20–30% peste VA.
Ai compresoare? → servomotor + întârziere.
Plajă de intrare ≥ 140–260 V.
Protecții UV/OV, suprasarcină, by-pass.
Format: priză (aparat) vs tablou (circuit).
Plan pentru echipamente critice: UPS cu undă pură.
