De ce văd VA pe stabilizator și W pe UPS?

Stabilizatorul gestionează curentul (VA), UPS-ul livrează putere utilă (W) și autonomie. Ambele au limite în VA; multe UPS-uri moderne indică și W, și VA.

Cum estimez PF dacă nu e dat?

Pentru casă, folosește 0,8–0,85 ca medie. Pentru IT cu PFC activ, poți avea 0,9. Pentru motoare/compresoare, PF poate fi mai mic – păstrează marja.

Ce înseamnă VA/kVA și cum le calculezi corect

În fișele tehnice ale stabilizatoarelor și UPS-urilor apar adesea două valori: W (wați) și VA (volți-amperi). Prima descrie puterea activă consumată efectiv de echipament; a doua descrie puterea aparentă, influențată de factorul de putere (PF). Ca să alegi corect un stabilizator sau un UPS, trebuie să traduci nevoia ta în VA/kVA și, unde e cazul, în W, ținând cont de marjă și de vârfurile de pornire. Mai jos găsești explicația clară, pașii de calcul și exemple rapide.

Putere activă vs. aparentă: W, VA și factor de putere

Definiții pe scurt

W (wați): energie utilă transformată în lucru mecanic/căldură.
VA (volți-amperi): tensiune × curent fără a ține cont de defazajul dintre ele.
kVA: 1 kVA = 1000 VA.

Factor de putere (PF): 0,6–1,0 și ce înseamnă

PF = W / VA. Pentru sarcini „ideale”, PF ≈ 1. Pentru motoare/compresoare sau unele surse în comutație, PF scade (0,6–0,9). Cu cât PF e mai mic, cu atât aceiași W cer mai mulți VA. De aici apar diferențele din fișele tehnice.

De ce țin stabilizatoarele de VA, iar UPS-urile de W

Stabilizatorul dimensionează traseul de curent (transformator, comutare); îl interesează curentul maxim și, implicit, VA. UPS-ul trebuie să știe câți W poate livra continuu (și ce autonomie oferă), dar are și o limită în VA. Modelele moderne specifică ambele valori (ex.: 1000 VA / 900 W, PF = 0,9). Dacă alegi doar „după kW”, riști fie declanșări la vârfuri, fie eficiență scăzută.

Cum estimezi corect necesarul în 3 pași

Marja de 20–30% și curenți de pornire

Adună puterile în W ale aparatelor pe care vrei să le protejezi (etichete sau manuale).

Transformă în VA: VA ≈ W / PF (dacă nu știi PF, folosește 0,8–0,85 ca medie realistă pentru casă).

Adaugă 20–30% marjă și verifică vârful de pornire la compresoare/pompe (3–7× pe durate scurte).

„Dimensionează la nevoia reală și adaugă 20–30% marjă. Un echipament subdimensionat se oprește; unul supradimensionat fără sens irosește bani și spațiu.”

Exemple practice: centrală, frigider, birou, casă întreagă

Conversii rapide VA↔kVA

500 VA = 0,5 kVA
1000 VA = 1 kVA
5000 VA = 5 kVA

Centrală termică: 150–250 W în funcționare, PF ~0,85 → 176–294 VA. Cu marjă + vârfuri (pompe/ventilator): 500–1000 VA.
Frigider/congelator: 120–200 W, PF 0,8 → 150–250 VA; vârful de pornire e multiplu. Recomandat: 800–1500 VA (mai ales la no-frost/side-by-side).
Birou (PC + monitor + NAS): 250–450 W utili; dacă UPS are PF 0,9 (ex. 1000 VA/900 W), clasa 1000 VA e adesea suficientă pentru 10–20 min autonomie.
Casă întreagă pe tablou: aglomerare de sarcini variabile; soluții 5–10 kVA cu by-pass și SPD în amonte, doar cu electrician.

Greșeli frecvente și cum le eviți

– Alegerea „după kW” fără a ține cont de PF → subdimensionare pe traseul de curent.
– Ignorarea vârfurilor de pornire (compresoare/pompe) → declanșări la start.
– Lipsa marjei (20–30%) → ciclări și încălzire.
– Confuzia W vs. VA la UPS (ex.: 1000 VA nu înseamnă neapărat 1000 W).
– Montaj fără SPD și împământare → protecție incompletă.