Stabilizator trifazic pentru casă – are sens?

În multe locuințe, alimentarea este monofazică, iar un stabilizator pe un singur circuit rezolvă problema fluctuațiilor. Totuși, casele cu branșament trifazic, pompe de căldură, ateliere sau consum mare distribuit pe faze ridică altă întrebare: merită un stabilizator trifazic? Răspunsul depinde de profilul de consum, de calitatea rețelei și de bugetul de instalare. Mai jos găsești criterii clare de decizie, dimensionare și montaj.

Când apare dilema trifazic vs. monofazic

În mod obișnuit, treci la trifazic când ai sarcini mari sau motoare trifazice (pompă de căldură, compresor, utilaje). Dacă variațiile de tensiune apar pe toate fazele ori dacă ai echipamente sensibile răspândite pe mai multe circuite, un stabilizator trifazic te scapă de soluții „pe bucăți”.

Sarcini reale și simultaneitate

Nu toate echipamentele pornesc simultan. Calculează sarcina pe fiecare fază, ținând cont de simultaneitate (0,6–0,8 la ansamblul casei). Așa eviți supradimensionarea și costurile inutile.

Dezechilibru de faze în practică

În case, încărcarea fazelor e rar perfectă. Dezechilibrul duce la căderi pe faza încărcată și supratensiune pe celelalte. Un stabilizator trifazic corect dimensionat + echilibrare atentă rezolvă ambele.

Cum funcționează un stabilizator trifazic

Un model trifazic tratează fiecare fază și menține ~230 V față de nul (sau 400 V între faze) în marja declarată, chiar când intrarea „alunecă”. Variantele cele mai comune sunt servo (reglaj continuu, tolerant la vârfurile motoarelor) și electronice (comutare rapidă în trepte).

3 monofazice sau unul trifazic?

• Un singur trifazic: control unitar, releu de secvență a fazelor, by-pass comun, cablare mai curată.
• 3 monofazice: flexibilitate (poți regla independent), dar coordonarea protecțiilor devine mai complicată și ocupi mai mult spațiu.
  Pentru locuințe cu pompă de căldură sau sarcini mixte, un trifazic servo este adesea cel mai robust.

Dimensionare corectă (kVA) pentru locuințe

Alege după VA/kVA, nu doar după W. Transformă W în VA: VA ≈ W / PF (PF 0,8–0,9 uzual), apoi adaugă 20–30% marjă. La compresoare/pompe, ține cont de curenții de pornire (3–7×).

• Casă tipică cu pompă de căldură: 3×3–4 kVA sau un trifazic 10–12 kVA, în funcție de simultaneitate și vârfuri.
• Atelier casnic + casă: 12–15 kVA dacă apar utilaje ocazionale.
• Doar circuite sensibile (IT, automatizări, centrală): poți stabiliza parțial (fază dedicată) cu un monofazic, dacă restul e stabil.

Listă scurtă de dimensionare

• Inventariază sarcinile simultane pe faze (W).
• Estimează VA = W / 0,85 (dacă PF nu e cunoscut).
• Adaugă 20–30% marjă.
• Verifică vârfuri de pornire la compresoare/pompe.
• Alege treapta de kVA imediat superioară.

Instalare și protecții esențiale

Un stabilizator trifazic se montează de electrician pe tablou, cu by-pass manual pentru service. Păstrează ventilație în dulap/nișă și trasee corect dimensionate.

Protecții obligatorii

• SPD (protecție la supratensiuni) în amonte – stabilizatorul nu înlocuiește descărcătoarele.
• RCD / siguranțe la curent adecvat.
• Releu secvență faze + monitor dezechilibru.
• Întârziere la reconectare (3–5 min) utilă când ai compresoare.

Întreținere minimală

Curățare de praf anual, verificarea bornelor și temperaturii în sarcină. La servo, sliderul/periile se pot înlocui după ani buni.

Când merită și când nu (ROI, alternative)

Merită dacă:
— ai pompă de căldură, atelier trifazic, multe compresoare;
— rețeaua e instabilă pe mai multe faze;
— vrei o singură soluție pentru mai multe circuite.

Nu merită dacă:
— branșamentul e monofazic sau oscilațiile sunt doar pe o fază;
— ai nevoie de autonomie la pene – atunci îți trebuie UPS cu undă pură, nu stabilizator;
— protejezi doar punctual 2–3 echipamente: un stabilizator pentru toată casa monofazic pe faza respectivă e suficient.