Stabilizator de tensiune sau UPS? Diferențe explicate simplu

Fluctuațiile de tensiune nu înseamnă doar becuri care pâlpâie. Ele scurtează viața aparatelor și pot bloca electronica, de la centrale până la PC/NAS. Două soluții apar frecvent în discuție: stabilizatorul și UPS-ul. Deși par similare, rolul lor este diferit. În acest ghid vezi, pe scurt și clar, ce face fiecare, când ai nevoie de unul, de ambele sau de niciunul, și cum le conectezi corect pentru a evita costuri inutile.

Ce rezolvă fiecare: stabilizare vs autonomie

Un stabilizator măsoară tensiunea de intrare și o corectează în timp real pentru a menține ~230 V la ieșire. Scopul său este stabilizarea; nu oferă energie când rețeaua cade complet. Protecțiile tipice: întârziere la reconectare, oprire la sub/supratensiune, suprasarcină și uneori by-pass.

Un UPS (Uninterruptible Power Supply) stochează energie în baterii și alimentează echipamentele la căderi totale de curent. Multe modele oferă și o formă de stabilizare, dar miza lor este continuitatea și închiderea controlată a sistemelor sensibile (PC, NAS, automatizări).

Când ajunge un stabilizator

– Ai rețea instabilă, dar fără pene dese;
– Vrei să protejezi compresoare (frigider, AC) sau centrale cu întârziere la reconectare;
– Dorești să stabilizezi un circuit (ex. camera tehnică) fără baterii și mentenanță.

Când ai nevoie de UPS

– Orice echipament care nu-și permite opriri (PC/NAS, router, servere);
– Automatizări care trebuie să rămână pornite sau să se închidă corect;
– Zone cu pene scurte și dese, unde autonomia de 10–20 minute contează.

Tipologii de UPS și stabilizatoare

UPS-urile se împart în line-interactive (mai eficiente, dar comută pe baterie la variații mari) și online/dublă conversie(AC-DC-AC, comutare 0 ms, ieșire regenerată permanent). Pentru electronice sensibile sau rețele „urâte”, online este standardul de aur.

Stabilizatoarele pot fi cu servomotor (reglaj continuu prin autotransformator — robuste la sarcini inductive) sau electronice/relee (comută trepte rapid, compacte, excelente pentru IT și birou). Există și ferorezonante (nișă, foarte stabile, grele/scumpe).

Cum alegi după sarcină

– Compresoare/pompe: servo cu întârziere 3–5 min;
– IT/AV, birou: UPS (ideal online) +, dacă rețeaua e rezonabilă, stabilizatorul devine opțional;
– Casă întreagă/circuit: stabilizator pe tablou (5–10 kVA) + SPD în amonte; UPS dedicat doar pentru echipamentele critice.

Putere în W și VA/kVA

Dimensiunea corectă pornește de la puterea activă (W) și factorul de putere. Transformă în VA (W/0,8–0,9) și adaugă 20–30% marjă pentru vârfuri de pornire. Pentru UPS, verifică și puterea reală în W (ex. 1000VA/900W).

Cum alegi corect pentru scenariul tău

Înainte de a cumpăra, notează: ce protejezi, cât consumă și ce se întâmplă dacă se oprește brusc. Pentru centrale și aparate cu compresor, stabilizatorul cu întârziere la reconectare e aproape obligatoriu. Pentru PC/NAS, UPS-ul cu undă pură și software de închidere controlată este soluția corectă. În rețele foarte instabile, un stabilizator montat înaintea unui UPS line-interactive reduce ciclările pe baterie; dacă UPS-ul este online, stabilizarea e deja inclusă.

Alegere rapidă (repere)

• Centrală termică: stabilizator 500–1000 VA; opțional UPS cu undă pură pentru autonomie.
• Frigider/congelator: stabilizator servo 800–1500 VA.
• PC/NAS: UPS undă pură, ≥0,9 PF, 10–20 min autonomie.
• Circuit/Locuință: stabilizator pe tablou 5–10 kVA (+ SPD); UPS doar pe echipamentele critice.

Ordinea corectă de conectare și siguranță

În general, mai ales pentru centrale/automatizări: priză/tabloul → stabilizator → UPS cu undă pură → echipament. Evită stabilizator după un UPS online: ieșirea este deja stabilizată, iar AVR-ul adaugă pierderi inutile.

Include SPD (protecție la supratensiuni) în tablou și RCD pentru siguranță. Pe soluțiile de tablou, cere by-pass ca să poți scoate stabilizatorul/UPS-ul din circuit la service. Respectă curenții nominali ai prizelor/fișelor și asigură ventilație.

Exemplu pentru centrală termică

Centrala (≈150–250 W) + pompă de recirculare se pot alimenta prin stabilizator 500–1000 VA. Dacă vrei autonomie, adaugi un UPS cu undă pură de 700–1000 VA. Întârzierea la reconectare 3–5 min previne porniri forțate.

Costuri, întreținere și limite

Stabilizatoarele au randament bun (93–97%) și întreținere minimă (curățare de praf, verificarea bornelor). UPS-urile implică baterii (3–5 ani durată la 20–25°C), ventilatoare și testări periodice. Niciuna dintre soluții nu înlocuiește protecțiile SPD la fulgere. Pentru sarcini cu vârfuri mari (compresoare), UPS-ul nu e o soluție universală; dimensionează cu atenție sau mergi pe stabilizator/circuit separat.

Listă scurtă de verificare

• consum real (W) și tip de sarcină (inductiv/electronic);
• putere necesară în VA + marjă;
• topologie UPS (online vs line-interactive) sau tehnologie stabilizator (servo/electronic);
• protecții: UV/OV, întârziere, by-pass, SPD în amonte;
• ordinea de conectare și spațiul de montaj.